Sari la conținut
Înapoi la articole
Sezon și drumuri lungi

Aerul condiționat nu mai răcește: cauze, în ordinea probabilității

Încărcarea cu freon este ultimul pas, nu primul. Aerul condiționat care nu mai răcește are patru-cinci cauze frecvente, iar diferența dintre ele se vede din simptome.

Lupu Eduardo Gabriel6 min

În ordinea în care se întâlnesc, un aer condiționat care nu mai răcește are de obicei una din cinci cauze: agent frigorific scăzut printr-o scurgere lentă, condensator murdar sau ventilator care nu pornește, filtru de polen colmatat, o problemă electrică pe circuitul de comandă al compresorului, sau compresorul însuși. Simptomele le separă destul de bine, iar ordinea de verificare contează pentru că o încărcare făcută peste o scurgere este bani aruncați.

Ce simptom indică ce

Ce observiCauza probabilăCe se verifică
Răcește slab, dar constant, tot mai slab de la an la an Agent scăzut prin scurgere lentă Presiuni în instalație, apoi căutarea scurgerii cu trasor UV sau detector electronic
Răcește în mers, dar nu și în trafic oprit Flux de aer insuficient prin condensator Ventilatorul de răcire, curățenia condensatorului
Aer slab la guri, indiferent de treapta ventilatorului Filtru de polen colmatat Filtrul de habitaclu
Nu răcește deloc, compresorul nu cuplează Electric, senzor de presiune, sau agent sub pragul de protecție Diagnoză, presostat, siguranțe, relee
Zgomot metalic când pornește clima Compresor sau ambreiajul lui Inspecție mecanică — oprește clima până la verificare
Răcește, dar miroase Vaporizator umed, filtru saturat Filtru de polen, apoi dezinfecție

De ce încărcarea nu e primul pas

O instalație de climatizare este un circuit închis. Într-un sistem etanș, agentul nu se consumă; pierderea anuală prin permeația normală a furtunurilor este mică. Dacă instalația trebuie încărcată în fiecare vară, există o scurgere, iar încărcarea o ascunde pentru câteva luni.

Un atelier care lucrează corect măsoară întâi presiunile, caută scurgerea când cantitatea recuperată este vizibil sub cea nominală, și abia apoi încarcă. Un atelier care încarcă direct, fără să întrebe de când nu mai răcește, vinde o repetiție anuală.

Costul are și o componentă de care merită să știi: mașinile omologate după intrarea în vigoare a directivei europene privind climatizarea folosesc R1234yf, un agent sensibil mai scump decât R134a-ul de pe mașinile mai vechi. Eticheta de sub capotă spune care este, iar cele două nu se amestecă și nu se substituie.

Condensatorul și ventilatorul

Condensatorul stă în fața radiatorului și evacuează căldura. Este primul lucru pe care îl lovesc insectele, praful și frunzele, iar o suprafață blocată înseamnă presiune mare și răcire proastă — cu un simptom foarte caracteristic: merge bine la 90 km/h, se strică în ambuteiaj.

Același simptom îl dă un ventilator care nu mai pornește. Testul simplu: cu motorul cald și clima pornită la maxim, ventilatorul trebuie să se audă. Dacă nu s-a auzit niciodată, nu e liniște — e o problemă.

Filtrul de polen

Filtrul de habitaclu este cel mai ignorat din mașină și cel care produce cele mai multe reclamații despre climatizare. Colmatat, reduce debitul de aer indiferent cât de bine răcește instalația, iar saturat cu umezeală devine sursa mirosului.

Se schimbă la intervalul indicat de producător, mai des dacă mergi mult pe drumuri cu praf. Ce face fiecare filtru din mașină și la ce ritm se schimbă este în ghidul filtrelor.

Mirosul: cauză și soluție reală

Vaporizatorul răcește aerul, aerul lasă condens pe el, iar umezeala rămasă după oprirea motorului este mediul în care se dezvoltă mirosul. De aceea miroase mai tare la prima pornire și se atenuează după.

Ce ajută:

  • Schimbarea filtrului de polen — întâi asta, orice altceva vine după.
  • Oprirea compresorului cu un minut-două înainte de a ajunge, cu ventilația pornită, ca vaporizatorul să se usuce.
  • Dezinfecția instalației la atelier, când mirosul persistă după schimbarea filtrului.

Ce nu ajută: odorizantele. Acoperă mirosul până a doua zi.

Când e compresorul

Compresorul este piesa scumpă din instalație, și din fericire nu este nici cauza cea mai frecventă. Semnele care îl indică: zgomot metalic sincronizat cu pornirea climei, ambreiajul care cuplează și decuplează la intervale scurte, sau lipsa totală de răcire cu presiuni anormale în instalație.

Un detaliu care contează: un compresor care s-a gripat trimite particule metalice în tot circuitul. O înlocuire făcută fără spălarea instalației și fără schimbarea filtrului deshidrator duce, de regulă, la un al doilea compresor distrus. Dacă devizul pentru compresor nu conține și aceste operațiuni, întreabă de ce — și verifică-l cu grila de citire a unui deviz.

Ce poți verifica singur în cinci minute

  1. Pornește clima la temperatura minimă, ventilator mediu, recirculare pornită.
  2. Ascultă: compresorul trebuie să cupleze — se aude un clic ușor și turația se schimbă minim.
  3. După două-trei minute, aerul de la guri trebuie să fie clar rece.
  4. Lasă motorul la ralanti și vezi dacă răcirea se menține. Dacă slăbește, suspectează fluxul de aer prin condensator.
  5. Verifică debitul: dacă la treapta maximă aerul e slab, problema poate fi filtrul, nu instalația frigorifică.

Restul verificărilor cer manometre și recuperarea agentului, adică echipament de atelier. Climatizarea este una dintre puținele componente pe care căldura le solicită direct, și una dintre lucrările la care se merge cel mai des în vârf de sezon — dacă pleci în concediu, programeaz-o odată cu celelalte verificări, nu în ziua dinaintea plecării.

Cum funcționează, pe scurt

Circuitul explică de ce fiecare simptom trimite în altă parte.

  1. Compresorul comprimă agentul frigorific și îl trimite mai departe la presiune și temperatură ridicate.
  2. Condensatorul, montat în fața radiatorului, cedează căldura aerului exterior, iar agentul se lichefiază.
  3. Filtrul deshidrator reține umiditatea și impuritățile din circuit.
  4. Ventilul de expansiune destinde brusc agentul, care se răcește puternic.
  5. Vaporizatorul, din spatele bordului, preia căldura din aerul care intră în habitaclu. Aici se formează condensul care se scurge sub mașină.

Citind invers: răcire slabă doar în trafic oprit trimite la etapa a doua; mirosul trimite la a cincea; compresorul care nu cuplează, la prima sau la comanda ei. Pierderea lentă de agent poate fi oriunde, motiv pentru care se caută cu trasor și nu se presupune.

Ce presupune un service complet de climatizare

  • Măsurarea presiunilor pe partea de joasă și de înaltă, cu instalația în funcțiune.
  • Recuperarea agentului existent și cântărirea lui — diferența față de cantitatea nominală spune dacă există o scurgere și cât de mare.
  • Vidarea instalației, cu menținerea vidului un interval dat. Dacă vidul nu se menține, există neetanșeitate și încărcarea nu are sens.
  • Încărcarea cu cantitatea exactă prevăzută de producător, plus uleiul de compresor corespunzător.
  • Verificarea temperaturii la guri și a funcționării ventilatorului.

Cântărirea agentului recuperat este pasul care separă un service de o simplă completare. Fără el nu se poate ști dacă instalația avea nouăzeci la sută din cantitate sau jumătate, iar asta schimbă complet concluzia.

De ce diferă atât de mult prețurile

Diferențele vin din locuri concrete: tipul de agent pe care îl cere mașina, cantitatea nominală, dacă se face doar încărcare sau și căutarea scurgerii, și dacă se adaugă dezinfecția sau filtrul de polen.

Un preț mult sub piață înseamnă de regulă completare fără vidare și fără verificare de etanșeitate — ceea ce readuce mașina în atelier peste un an, cu aceeași problemă. Cere devizul cu operațiunile detaliate și compară-le pe aceleași puncte; grila este în ghidul de citire a devizului.

Service-ul de climatizare este un serviciu distinct, nu orice atelier îl are. Poți filtra atelierele după serviciu și oraș ca să vezi cine îl oferă, cu programul și recenziile la vedere.

aer condiționatcaniculădiagnozăfiltre auto

Citește și